Şi astăzi, ca în fiecare început de week-end intrăm în culisele unor scriitori celebri. Departe de a fi paparazzi ai literaturii, vorbim despre câteva curiozităţi care s-ar putea să ne influenţeze lectura marilor cărţi care au schimbat gândiri. Cărţile care ne-au făcut oameni sunt scrise tot de oameni, cu provocările lor cotidiene şi secretele lor. O listă nu prea lungă, dar care ne poate face să citim mai cu nesaţ.
Autorul romanului Robinson Crusoe şi-a schimbat în 1703 numele din Foe în Defoe. În 1896 J.M. Coetzee a scris un roman intitulat Foe în care continua acţiunea din Robinson Crusoe. Camil Petrescu s-a oferit voluntar să plece pe front şi a fost respins în repetate rânduri din cauza constituţiei sale astenice.
Casanova a scris 42 de cărţi. Printre acestea se numara o traducere a Iliadei în italiană, câteva cărţi de istorie, una de science fiction în care anticipeaza avionul, televizorul şi maşina şi 12 volume de memorii.
Don Quijote este cel mai bine vândut roman din lume. Pâna în prezent au fost comercializate peste 500 de milioane de exemplare. Al doilea pe lista ar fi „Povestea a doua orase”, de Charles Dickens. Fantomele apar în patru piese de teatru shakespeariene: Iulius Cezar, Hamlet, Richard al III-lea şi Macbeth. În poemul său Paradisul Pierdut, John Milton foloseste peste 8.000 de cuvinte diferite. Iulia Haşdeu, fiica lui Bogdan Petriceicu Haşdeu, a fost un copil-minune care la 11 ani a absolvit Colegiul Naţional Sfântul Sava şi, în paralel, Conservatorul de muzică din Bucureşti, iar apoi a studiat la Sorbona. La 17 ani a reuşit să publice un volum de poezii în limba franceză. James Joyce a suferit de cinofobie, keraunofobie şi hidrofobie, adică îi era frica de câini, fulgere şi apă. Acelaşi James Joyce şi-a petrecut şapte ani din viaţă scriind romanul „Ulisse”. John Keats avea doar 1,5 metri înălţime, la fel ca şi William Blake.
Liviu Rebreanu a creat personajul lui Apostol Bologa din Pădurea Spânzuraţilor inspirându-se din viaţa familiei sale. Lui Edgar Allan Poe îi era frica de întuneric. Posibil, una din cauzele care a dus la această fobie a fost faptul că în copilarie viitorul scriitor a învăţat… în cimitir. Lui Joseph Heller i-au trebuit 8 ani să termine romanul „Catch 22”. Iar manuscrisul original al romanului lui Steinbeck „Despre şoareci şi oameni” a fost mâncat de un câine.
Aceşti oameni, cu poveştile lor, au scris la rândul lor alte poveşti de cucerit minţi şi suflete. Detalii despre viaţa lor îmbogăţesc lectura în căutarea adevărului din cărţi. De altfel, biografiile lor au umplut pagini în multe biblioteci, cât de adevărate sunt lucrurile care se vehiculează, despre unele nu putem şti; însă pentru că ne aflăm permanent în căutarea spectacolului, ne îngăduim ca aceste „curiozităţi despre celebrităţi” să ne fie subiect de interes.